joi, 3 noiembrie 2011

Se demolează Casa Alexandru Rosetti de pe Dionisie Lupu 56? (FOTO)

UPDATE 4 (luni, 7 nov): Casa a fost demolata!! 

UPDATE 3 (luni, 7 nov): Panoul de demolare a casei Alexandru Rosetti din Dionisie Lupu 56 a aparut dimineata asta, iar buldozerul aflat in curte de sambata va avea cale libera.
 
UPDATE 2 (duminica, 6 nov): Casa e in picioare inca, am aflat ca sambata seara un reprezentat de la Salvati Bucurestiul a ajuns acolo, precum si un echipaj de la politia comunitara. Paznicii au informat ca ar exista toate actele necesare demolarii casei, dar ca operatiunea e amanata de... confectionarea panoului de identificare a lucrarilor care era obligatoriu chiar si pentru ce s-a executat deja: indepartarea usilor, a geamurilor, a acoperisului. Si totusi, excavatorul e in curte, deci zilele casei Alexandru Rosetti sunt numarate.


UPDATE (sambata, 5 nov): muncitorii au confirmat demolarea casei, iar un excavator a fost adus in dupa-amiaza asta pentru a pune la pamant cladirea; luni va fi un teren viran.

Vizavi de blocul unde stau părinții mei se află casa în care a locuit academicianul Alexandru Rosetti pe strada Dionisie Lupu nr. 56. De câteva zile trecătorii pot observa că au fost smulse geamurile casei (erau deja din termopan, unul alb, odios), placa memorială care informa că aici locuise academicianul Alexandru Rosetti între 1895 și 1990 a fost scoasă, iar castanul (probabil) care parfuma strada la începutul fiecărei primăveri cu aroma florilor sale a fost tăiat.

Toate astea sunt semne negre și arată foarte probabil că se pregătește demolarea casei, în ciuda absenței unui panou de informare privind lucrarile, plasat lângă imobil, Nu știu dacă fosta locuința a academicianului Alexandru Rosetti are statut de monument istoric, deși ar trebui. Acum că ferestrele au fost scoase putem vedea tavanele superbe, iar despre interiorul casei (sobe de teracotă, uși sculptate etc,) a scris recent și cafegiul Gheorghe Florescu în cartea sa de amintiri.

Pe site-ul Case care plâng aflăm că această casă se află într-o zonă protejată, prin urmare nu ar fi permisă demolarea ei, Primarul Andrei Chiliman care locuiește două străzi mai încolo, pe Cristofor Columb, știe ce se întâmplă pe strada Dionisie Lupu nr. 56?

Fotografiile nu s grozave, sunt făcute aseară cu un X2:




luni, 13 iunie 2011

Boulogne sur Mer

Foto din Boulogne sur Mer - iunie 2011; Copyright: Ovidiu Draghia

marți, 29 martie 2011

Certificare Google Analytics

Azi am obtinut certificarea Google Analytics.

luni, 28 martie 2011

Lebewohl Kulturhaus Bucureşti. Sau despre nesimţire

Nu am dorit să acord atenţie unui incident petrecut sâmbăta aceasta pentru că îmi rupeam din timpul meu pentru a scrie despre el. Am dorit să trec peste nesimţirea paznincilor Kulturhaus Bucureşti care nu mi-au permis accesul, după ce am stat la o coadă relativ mică.

Motivele nemulţumirii sunt legate de faptul că nu mi s-a oferit nicio explicaţie pentru refuzul accesului în Kulturhaus, plus o atitudine ostilă şi o mână întinsă indolent spre ieşire, pe post de indicator probabil. Am plecat în altă parte, mai exact am revenit în Atelierul de Producţie, dar fără să salut un prieten care-şi serba ziua în Kulturhaus.

Le-am scris acasă un mesaj celor din Kulturhaus, curios să văd dacă îşi recunosc greşeala. Eram uşor naiv, ştiu:

Mesajul către Kulturhaus

Hello. Pe ce criterii i-ati angajat pe tipii de la intrare si tot la capitolul asta pe ce baza refuza accesul in club? Am sosit ieri (vineri seara) pe la unu, am stat la o coada mica, apoi eu si cu un prieten am fost refuzati pe motiv ca incercasem sa intram anterior (aberant!) si apoi ni s-a spus agresiv: hai, iesiti! In conditiile in care veneam in Kulturhaus pentru prima data dupa circa o luna, nu eram in vreun treining (din contra) si nici nu eram bauti/ beti nu am inteles nici refuzul, nici lipsa de explicatii. Ma declar jignit de atitudinea lor si promit sa nu mai calc pe la voi. Deloc. Nu stiti sa va tratati clientii, iar cei de la intrare sunt si incompetenti, si nepoliticosi. Si ca sa intelegeti un pic profilul meu, probabil nepotrivit cu acela al publicului vostru tinta, aruncati un ochi pe wallul meu. Rusine Kulturhaus!

Răspunsul Kulturhaus

Răspunsul Kulturhaus a venit luni, fără scuze, fără cea mai mică intenţie de a încerca recâştigarea unor clienţi (nu eram singur):

Salutare Ovidiu, Oamenii de la face control incearca din rasputeri sa-si faca cat mai bine treaba. Sigur ca la un trafic asa de mare pot exista si erori, insa, incercam din rasputeri sa ne perfectionam. Multumim pentru mail si fii sigur ca a ajuns si la cei care pun in aplicare acest regulament. Toate bune, kulturhaus

Lebewohl Kulturhaus

Ce pot spune? Minunat răspuns, minunată atitudine... Lebewohl Kulturhaus!

luni, 28 februarie 2011

Sustine aviatia din Romania! "2% pentru Aripi Romanesti - 2011"


Text gazduit

Pentru ca fiecare contributie materiala, cat de mica, valoreaza enorm pentru sustinerea promovarii aviatiei, Asociatia "Aripi Romanesti", lanseaza din 21 februarie 2011, campania de strangere de fonduri "2% pentru Aripi Romanesti - 2011". Rezultatele Asociatiei "Aripi Romanesti" ce privesc promovarea aviatiei in anul 2010 sunt valoroase: expoziţia itineranta de fotografie aviatica "Asul regasit - Dan Valentin Vizanty" desfasurata in Bucuresti, Rosiori, Craiova si Cluj Napoca, campania de constientizare "Opreste Distrugerea Muzeului Aviatiei" si colaborarea
cu organizatorii mitingurilor aeriene in scopul promovarii evenimentelor aviatice din Romania.

Ce este sistemul 2%?
Sistemul "2%" permite contribuabililor, persoane fizice, sa directioneze 2% din impozitul lor pe venit catre o organizatie neguvernamentala. Este sistemul prin care fiecare are posibilitatea sa
decida in mod direct ce se intampla cu impozitul lui si nu implica nici un cost financiar suplimentar din partea contribuabilului. Daca nu folosesti optiunea de a directiona 2% catre o organizatie precum Asociatia "Aripi Romanesti", suma respectiva va fi incasata si gestionata de stat.

vineri, 11 februarie 2011

Internet Explorer 9 oficial

Microsoft anunță lansarea oficială a browserului Internet Explorer 9:

Internet Explorer 9 urmează să fie lansat oficial de Microsoft după ce în septembrie 2010 fusese lansată spre download gratuit o versiune beta. Surprinzător pentru un browser aflat în cadere liberă, au fost înregistrate nu mai puțin de 25 000 000 de download-uri ale Internet Explorer 9.

Articolul integral: Microsoft anunță lansarea oficială a browser-ului Internet Explorer 9 – downloadat de 25 000 000 de utilizatori

vineri, 4 februarie 2011

Tur virtual 3D în muzee cu Google Art Project

Articolul meu din Observator cultural: Google a lansat o aplicație similară lui Street View, prin care putem pătrunde în spațiul muzeelor mari din lume: Google Art Project. Aplicația permite un tur virtual 3D pe culoarele multor muzee – treptat se adaugă altele – iar tablourile pot fi privite la o rezoluție mare, din diverse unghiuri. Trecerea de la o galerie la alta se face mai ușor decît în spațiul real prin folosirea unui motor de căutare care oferă sugestii de autori și opere dintre cele expuse în muzeul respectiv.

Citește integral textul: Tur virtual 3D în muzeele lumii cu aplicația Google Art Project

marți, 25 ianuarie 2011

Expoziție unică: Doamnele Artelor Frumoase Româneşti

Pentru câteva zile, putem vedea la Hotel Mariott o expoziție unică: Doamnele Artelor Frumoase Româneşti, marile pictoriţe din România interbelică, mai exact. Joi, Artmark va organiza o licitație a pânzelor expuse, dar până atunci putem profita de expoziție, o ocazie rară de a vedea atâtea pânze (în mare parte) realizate de puțin cunoscutele femei pictor din România. Anul trecut, în noiembrie, am văzut la Pompidou o expoziție gigantică pe aceeași idee: celebrarea femeilor artist(e), Elles (2 milioane de vizitatori), care certifica puțina cunoaștere publică a creațiilor lor.

Am avut aceeași impresie după ce am răsfoit virtual albumul expoziției de la Mariott, iar miercuri voi merge și eu la Doamnele Artelor Frumoase Româneşti: Rodica Maniu Mützner, Micaela Eleutheriade, Lucia Demetriade Bălăcescu, Cecilia Cuţescu-Storck, Mina Byck-Wepper, Nuni Dona, Nutzi Acontz, Ligia Macovei, Margareta Sterian, Nina Arbore, Elena Popeea, Magdalena Rădulescu, Tia Peltz, Silvia Radu, Ana-Ruxandra Ilfoveanu, Alma Redlinger etc..

Azi și mâine poți vizita expoziția până la 21.30, iar joi, când are loc licitația, până la 18. Începând cu 10 dimineața, în toate zilele.

Catalogul Licitației Doamnelor Artelor Frumoase Românești (945)

Foto: "Costum oltenesc" de Ecaterina Cristescu-Delighioz

luni, 17 ianuarie 2011

Experienţa Pădurea Spînzuraţilor, alături de Liviu Ciulei

Am avut privilegiul să vizionez Pădurea Spînzuraţilor, realizat de către Liviu Ciulei, luni seara, la Noul Cinematograf al Regizorului Român, în prezenţa regizorului, într-o sală Horia Bernea arhi-plină de tineri, nu de bătrâni nostalgici cum s-ar fi aşteptat mulţi. O surpriză la care mă aşteptam, de data asta, a fost prezenţa lui Victor Rebengiuc care a vorbit puţin de alegerea sa în rolul lui Apostol Bologa. În opinia mea, acest rol, precum şi cel din Moromeţii, reprezintă vârfurile absolute ale lui Victor Rebengiuc - ştiu că nu fac o afirmaţie originală, însă cred la rându-mi în aceasta.

Filmul, văzut după nişte ani de la prima mea vizionare, şi de la vreo 11 de la ultima lectură a romanului rebreanian, rămâne la fel de puternic şi de tensionat. Cu subiectul bine ştiut a fost mai uşor şi mai plăcut să mă concentrez pe detalii, pe tehnici de realizare, pe umbre şi lumini care au fost personaje sui generis. De altfel, Liviu Ciulei a deplâns proasta calitate a proiecţiei de azi care a făcut să se piardă aproape jumătate din valoarea operei, în opinia sa.

La finalul proiecţiei, Liviu Ciulei a vorbit despre alegeri făcute în acest film, despre cum a salvat viaţa unui personaj din romanul lui Rebreanu, Muller, căruia i se pregătea/ sugera moartea în carte şi care fuge dezgolit către libertate în film, despre rolul său, căci, să nu uităm, rolul lui Klapka E jucat de către Ciulei.

Am re-văzut astă seara nişte actori minunaţi, un Rebengiuc puternic la început de carieră (nu un T0, dar tot început), un Caramitru care a jucat exemplar, chiar şi un Toma Caragiu cu un rol de câteva minute dar primit cu simpatie de public (da, s-a simţit pentru că s-a rîs şi s-a oftat în acelaşi timp)...

A fost o seară experienţă, nu una eveniment, şi îi mulţumesc colegului meu Mihai Fulger pentru că l-a adus cu acest film pe Liviu Ciulei. Şi pe Victor Rebengiuc care a plecat în grabă la repetiţii (energia tinereţii, deh), fără a asista la proiecţie.



Foto: film.fourhooks.com